Sunday, October 18, 2009

alfa - aflå - la fel - waffle

heeei! weekend si soare si am zis cå ce så stau in caså så creascå licheni pe mine si så pierd vremea? cå viata-i ca o hainå cu douå buzunare: unu gåurit si altu nu. si amintirle depind numai de in care buzunar bagi mana mai intai.

må rog, mai putina filoso si mai mult fie, pun nådragii, de Mizilic nici urmå de cand cu prosopul (desi eu sunt sigur cå e de la parfum) si må duc så månanc.

incå o dat, supradinu a intrat pe stomacul gol, corpul a luat-o inaintea mintii si mi-am dat seama cå nu mai sunt acaså cand am våzut masini si stiam cå masini nu am prin camerå.

stau intr-un cartierash sexi cu sushi baruri paburi nonstopuri tot ce vrei. pana pe la 5 pm (ceea ce se pupå perfect cu ceea ce inteleg eu prin "dimineatå") gåsesti meniuri ieftine mai peste tot. gen 8 dolari all you can eat korean bbq.

initial mi s-a pårut ciudat, mi-i imaginam pe koreeni in aceasi dacie papuc cu toti fidelarii si orezarii dar nu, astia-s pe cårnet tatå. toate restaurantele au un mini aragaz in centrul mesei unde you totally cook the shit out of it (tu in totalitate gåtesti cåcatul afarå din ea) si iti aduc ei, ca la gråtar, vitå porc pui peste (si peste) sepie miel limbå de bou -

ox, a, apropo, stiati care-i diferenta intre Ox si Bull? Ox e un bull castrat;

si da, pana si limbå de ox - la modu iti tåiem limba frate, esti castrat, oricum n-ai ce face cu ea.

oricum, så nu ne pierdem in dteliai. ce voiam så spun este cå am realizat cå imi lipseste cu desåvarsire cel de-al 23354512123454353453 lea simtz, si anume

simtul croitoresc.

trist, dar cum Doamna Brebenel este in continuare in scaunul dumneaei undeva pe Calea Bucuresti din Pitesti si scurteazå - cum numai dumneaei poate - o pereche de pantaloni de la Steilmann, imi permit så nu må invinovåtesc prea tare si så-mi continui drumul in viatå, sperand doar ca intr-o bunå zi så fac si eu o tanarå mireaså fericitå.

(asta evident, dupå ce am spus de trei ori cu voce tare "cred in Burda, cred cu adevårat" si mi-am cusut in sfarsit nasturele la pantalonii mei scurti care ajunseserå deja så mi se sprijine-n pulå)


ce-am fåcut? mi-am luat si eu douå tricouri. si cum måsura mea e M de la "Mai ceva ca S, da' nici chiar ca L sau ca XL, nici gand ca XXXXXL, poate doar pula, dacå esti foarte foarte micå si te uiti de foarte foarte aproape"

pe unu dintre tricouri il iau ca atare, la al doilea må uit lung.

era låbårtzat, putea så incapå si pe o gråmadå de pepeni. iau un S, mi se pare cå asa mai vii de-acaså. il iau pe celålalt M si le pun unul peste altul, hop, identice.
eeee, imi spun - dar cu mai multi de "e" - ce bine.

le iau, ajung acaså, tot nu am gåsit intrerupåtoru de la felinar, pipåi-mi-as reflexia, da' må pish pe ea de luminå, cå senzatia de bine se formeazå mai intai la tine-n cap si ce vezi in oglindå apoi e doar un add-on. pun tricoul M, da.

pun tricoul S - bagamiashpula - egåri cu maneci. oi fi io zvelt, da' in echipa de bob nu sunt.

frate, erau identice unul peste altul. dar deh, n-am stiut in ce må bag.

chiar, vå mai amintiti cand eram mici si ne luam adidashi, chiar dacå erau putin mai mari - "cå mai creste picioru"? chiar dacå nu aveau numårul tåu, aveau numårul tåu. viatå de copil.

oricum, pe drumul de intoarcere, eu schiopåtand pe toata durata traseului (aseara au bagat arctic monkeys si mi-am pierdut controlul si echilibrul si) oricum, pe drumul de intoarcere, eu schiopatand pe toata durata tr (haaaaa)

må gandeam la mancare. si la finetzuri subtile din societatea nord-americanå.

cand am venit aici, m-au gåzduit cei mai buni prieteni ai nostri de familie care au emigrat acum 13 ani aproape. si ne-am prins cu totii intr-o searå la whiskeane si ne-am mai povestit una alta. si mi-au adus la un moment dat migdale cu stafide.

si io am zis, "nu-mi plac stafidele".
si ei au zis, "ok, dar incearcå så nu mai zici ce nu-ti place, cå nu-i asa ok. zi, de exemplu, imi plac migdalele sau vreau doar migdale."

good point.

dar

imediat m-am gandit, ca nu stii unde te duce viata, cå poate candva in viitor må duc undeva si-mi serveste cineva o farfurie cu spanac. o så zic probabil "farfuria mi se pare super. imi plac foarte mult farfuriile. pot så servesc doar farfuria?"

si tot schiopatand eu prin oras ca pe puntea unui vas de piratzi, våd HALALMUSTÅTZBESHICTASHBACLAVA, unu dupå altu, ca plopii de pe drumul vechi.

m-am distrat putin eu cu mine studiindu-le comportamentul si cronometrandu-i, så våd care turcalete cat stå så taie la fusul decarne, si cand se intorc cu spatele ca så le scriu cu markeru pe vitrinå.

si mi-am amintit. nu-mi place falafelul.
pardon, imi plac foarte mult lipiile, as manca aproape orice cu ele.



No comments: